Oare ai citit vreodată despre începutul călătoriei mele ca antreprenor?

E o poveste pe care am spus-o de multe ori.
Dar, știi ceva? De fiecare dată o simt la fel de vie în suflet.

Aveam 29 de ani. Îmi luasem gradul I – cel mai înalt grad didactic în învățământ – și eram titulară la una dintre cele mai bune școli din București.
Adoram ce făceam. Iubeam copiii, iubeam să predau, iubeam sentimentul că ajut. Nu simțeam nicio zi ca „muncă”.

Din afară părea că am tot ce mi-aș fi putut dori.
Și da, aveam.

Doar că… noi, oamenii, avem în interiorul nostru si o voce anume....
Vocea potențialului. Vocea aceea care ne șoptește că mai există „ceva” pentru noi.

Pentru mine, la un moment dat acea voce a început să se audă tot mai clar.
Pe măsură ce continuam să învăț, să mă dezvolt, să mă caut, am început să-mi adresez o întrebare care mă tulbura:

„Acum am toate gradele. Și? Ce urmează pentru mine?”

Când ma uitam cu ochii minții în viitor, simțeam un gol.
Prima dată, ideea de a rămâne „până la pensie în sistem” ma îngrozea.
Simțeam că îmi închid ușa unei vieți trăite cu sens.

Și atunci… am început să caut.
Nu știam ce caut.
Dar știam sigur: „Trebuie să fie ceva mai mult și mai bine pentru mine.”

Visul.

Întâi timid, apoi cu tot mai mult curaj, a apărut ideea unui afterschool.

Visam să creez un loc în care copiii să vină cu drag, să se simtă înțeleși, văzuți, iubiți.
Visam o scoala - un sistem care să crească copii fericiți.

Și am făcut pasul.
Am deschis afterschool-ul într-o vreme în care în tot Bucureștiul mai exista doar unul.

Din prima zi, am avut clienți.
Reputația mea de învățătoare buna a făcut posibil acest lucru.
Copiii erau fericiți. Părinții mulțumiți.
Într-un an, primul sediu era plin... în al doilea an am deschis al doilea sediu.

Aproape 80 de copii.
80 de copii fericiți, îmi place să spun.

Din afară, totul părea perfect.

Căderea.

Dar în interiorul meu, ceva se rupea.

Ajungeam în fiecare dimineață mai devreme la afterschool cu 30-40 de minute… și rămâneam în mașină.
Uneori plângeam. Alteori priveam în gol.
Seara, la fel: parcarea din fața casei devenise locul în care stăteam mult timp înainte să pot intra în casă.

Oboseală. Confuzie.
Și întrebarea care mă durea tot mai tare:

„Cine sunt eu, de fapt, acum?”

Știam cum să fiu învățătoare.
Dar nu știam cum să fiu antreprenor.

Nu aveam identitatea potrivită pentru drumul pe care îl alesesem.

Am clacat.
M-am învinovățit.
Am crezut că e ceva greșit cu mine.
Simțeam că mă pierd și nu mă mai găsesc nicăieri.

Abia mulți ani mai târziu am înțeles…

Nu mă pierdeam.
Pierdeam vechea mea identitate profesională.
Dar nu știam că asta face parte din proces.
Că pentru a deveni „cineva nou”, e nevoie să lași în urmă o parte din cine ai fost.

Și nu e ușor.
E ca o pierdere interioară.
Una pe care nimeni nu te învață cum să o duci.

Lecția.

Privind înapoi, știu exact ce mi-a lipsit:

Pregătirea interioară pentru noul meu rol.
Clarificarea identității mele.
O viziune clară asupra cine deveneam.

Poți să deschizi o firmă în 4-5 zile.
Dar poți deveni antreprenor în 4-5 zile?
Nu.
Identitatea nu se eliberează de la Registrul Comerțului.

Nu aveam o hartă a mea, a cine sunt eu în acest nou drum.
Nu știam ce păstrez din vechiul meu rol.
Ce e nevoie să las în urmă.
Cum arată „Gina cea nouă”.

Și am înțeles, cu multă durere:

Un vis, oricât de frumos ar fi, nu poate fi susținut de o identitate veche.
Și nici de una neclară.

Renașterea.

Dacă aș fi știut atunci ce știu acum, aș fi început cu mine.
Cu întrebările grele, dar esențiale.
Cu o hartă clară a identității mele actuale.
Și cu o viziune despre identitatea mea în devenire.

Asta te invit să faci și tu acum.

Nu mai pleca spre un vis nou cu o identitate veche.
Nu-ți mai începe drumul doar cu entuziasm.
Începe cu tine. Cu rădăcini. Cu direcție. Cu claritate.

Și acum… invitația.

Toate aceste experiențe – ale mele și ale sutelor de femei pe care le-am însoțit – m-au dus, în timp, la același adevăr: claritatea de identitate este un bun antidot impotriva amânării.

Așa a început să se contureze, treptat, Formula FOCUS – anti-amânare și pro-acțiune.

Nu a apărut într-o zi.
Nu e teorie.
Este esența a două decenii de lucru cu visurile altora și cu propriile mele transformări.

Despre această formulă, despre fundația ei, despre modul în care te poate reașeza în direcția ta adevărată…voi vorbi pe larg în Clubul de Toamnă Anti-amânare și Pro-acțiune.

Este spațiul în care vei regăsi claritate, ritm, sprijin și un mod blând, dar ferm, de a intra în acțiune.

Dacă simți că e momentul tău… te aștept cu drag.

👉 Înscriere în Clubul de Toamnă Anti-amânare și Pro-acțiune:
https://forms.gle/jvgADdJxbNagBtP5A

Completarea formularului nu te obligă la nimic,
dar îți păstrează locul și accesul la toate detaliile.

Dacă povestea mea a atins ceva în tine, dacă simți că vrei să treci din amânare în acțiune cu sens… eu sunt aici să te însoțesc.

Cu drag,
Gina 💜

Gina Stefanoaia este psiholog, antreprenor si Dream Manager. In comunitatea ,,Femei in actiune cu sens", prin tehnici de dream management, coaching si mentorare ghideaza femeile sa isi transforme visurile in planuri si actiuni concrete si profitabile.